În regimul normal de TVA, obligația ta apare când emiți factura. Nu când te plătește clientul.
Asta înseamnă că poți ajunge să virezi la stat TVA-ul pe o factură de 50.000 de lei pe care încă n-ai încasat-o, dintr-un cont în care banii aceia nu au intrat niciodată. Dacă termenul de plată e de 60 de zile, ai finanțat statul două luni din propriul capital.
Sistemul TVA la încasare rezolvă exact asta, dar are un preț pe care mulți îl descoperă târziu.
Întâi verifică dacă te privește
Sunt trei situații diferite, iar două dintre ele se confundă des.
1. Nu ești plătitor de TVA. Sub plafonul de scutire nu colectezi TVA de la clienți și nu deduci TVA la achiziții. Facturezi suma netă și atât. Articolul acesta nu te privește deloc, pentru că nu ai ce amâna.
2. Ești plătitor, în regim normal. Colectezi TVA și îl datorezi statului la emiterea facturii, indiferent dacă ai încasat.
3. Ești plătitor, în sistemul TVA la încasare. Colectezi TVA, dar îl datorezi abia când intră banii.
Articolul e despre alegerea dintre 2 și 3. TVA la încasare nu e o cale de a nu plăti TVA, ci o cale de a-l plăti mai târziu, și e disponibilă doar dacă ești deja înregistrat în scopuri de TVA.
Plafonul de la care devii plătitor
Aici e o cifră pe care mulți antreprenori o au greșit în cap, pentru că s-a schimbat recent.
Plafonul de scutire este de 395.000 de lei cifră de afaceri anuală, crescut de la 300.000 de lei prin OG 22/2025, aplicabil de la 1 septembrie 2025 și nemodificat în 2026.
Dacă lucrezi încă după „60.000 de euro”, ai în minte vechiul plafon de 300.000 de lei. Cel actual e cu aproape o treime mai mare, ceea ce înseamnă că multe firme de servicii care se pregăteau să treacă la TVA mai au loc.
Două lucruri de reținut:
Se calculează cumulat de la începutul anului. În momentul în care depășești, ai obligația să te înregistrezi, iar din acel moment intri în regimul normal cu tot ce ține de el: colectare, declarare, raportare.
Din 2026, serviciile prestate în afara României nu mai intră în calcul. Livrările și prestările cu locul taxării în afara țării au fost scoase din baza de calcul a plafonului pentru regimul special de scutire. Pentru o firmă de servicii cu clienți externi, asta poate însemna că rămâi neplătitor mult mai mult decât credeai.
Deci ordinea corectă a întrebărilor e: sunt aproape de plafon, îl voi depăși anul ăsta, și abia dacă răspunsul e da, are sens să te uiți la ce urmează.
Cum funcționează
Regula e simplă: TVA-ul colectat devine exigibil la data la care încasezi contravaloarea facturii, nu la data emiterii.
Emiți factura în martie, clientul plătește în mai, TVA-ul îl datorezi pentru mai. Fluxul tău de numerar și obligația fiscală merg în același ritm.
Ce nu spune nimeni la fel de tare este cealaltă jumătate: și dreptul tău de deducere se amână. TVA-ul pe achizițiile tale îl deduci abia când tu plătești furnizorii, nu când primești factura de la ei.
Deci sistemul nu e un cadou. E o simetrie: amâni ce datorezi, dar amâni și ce recuperezi.
Cui i se potrivește
Ți se potrivește dacă încasezi târziu și plătești târziu, adică profilul clasic al unei firme de servicii cu clienți corporativi la 45-60 de zile. Aici câștigi vizibil, pentru că obligația se aliniază cu realitatea din cont.
Ți se potrivește dacă ai puține achiziții cu TVA. Un consultant sau o agenție mică plătește în principal salarii, care oricum nu au TVA deductibil. Amânarea deducerii nu te costă mai nimic, iar amânarea colectării te ajută.
Nu ți se potrivește dacă ai achiziții mari cu TVA pe care le plătești imediat. Atunci amâni o deducere consistentă și pierzi mai mult decât câștigi.
Nu ți se potrivește dacă încasezi rapid, cu avans sau la livrare. N-ai ce amâna, dar te alegi cu complicația.
Frecarea de care nimeni nu te avertizează
Există un efect asupra clienților tăi și e motivul pentru care unele firme evită sistemul.
Când tu ești în TVA la încasare, clientul tău își poate deduce TVA-ul abia când te plătește, nu când primește factura. Pentru un client mare care își face deducerile lunar, asta e o schimbare de comportament pe care nu ți-o va mulțumi.
Unele companii mari chiar preferă furnizori care nu sunt în sistem, tocmai ca să nu-și complice evidența. Nu e o regulă, dar e o discuție pe care merită s-o ai înainte, nu după.
Condițiile de intrare
Sistemul e opțional, nu automat, și are un plafon de cifră de afaceri.
Plafonul s-a mutat în cursul lui 2026: la începutul anului era de 4,5 milioane de lei, iar de la 1 martie a urcat la 5 milioane de lei, prin OUG 8/2026. Pentru că s-a schimbat o dată deja, verifică cifra în vigoare cu contabilul tău sau direct la ANAF înainte să depui ceva.
Ce rămâne constant:
- Trebuie să fii înregistrat în scopuri de TVA și să ai sediul activității în România
- Se intră prin declarație de mențiuni depusă la ANAF, iar intrarea produce efecte de la începutul perioadei fiscale următoare
- Nu poți ieși voluntar în primul an de la intrare
- Ieșirea devine obligatorie dacă depășești plafonul, cu notificare în termen
Ultimul punct e cel mai important practic: e o decizie pe minimum un an, nu un experiment de o lună. Dacă profilul tău de încasări se schimbă la jumătatea anului, rămâi în sistem oricum.
Ce înseamnă asta pentru facturarea ta
Două lucruri se complică operațional, și amândouă se rezolvă în același loc.
Trebuie să știi exact când s-a încasat fiecare factură. Nu aproximativ, nu la final de lună. Momentul încasării devine data la care apare obligația fiscală, deci potrivirea plăților cu facturile încetează să fie o curățenie contabilă și devine bază de declarație.
Asta cere ca tranzacțiile bancare să se lege de factura pe care au plătit-o, iar conturile să se sincronizeze singure, nu printr-un extras descărcat lunar.
Facturile trebuie să poarte mențiunea corectă. Facturile emise în sistem au obligații de conținut specifice, iar tratamentul TVA nu se decide de la caz la caz de cine tastează. De asta merită rezolvat din regulile de taxe pe fișa clientului, nu manual pe fiecare document.
Restul lanțului rămâne același: factura tot trece prin sistemul RO e-Factura, iar regulile de emitere din ghidul de facturare nu se schimbă.
Alternativa pe care o ignoră majoritatea
TVA la încasare rezolvă simptomul: datorezi TVA pe bani pe care nu i-ai luat.
Cauza e că încasezi târziu. Iar acolo ai pârghii pe care nu le folosește aproape nimeni, începând cu faptul că dobânda penalizatoare curge automat de la scadență și continuând cu ce termen pui în contract de la bun început.
Dacă reușești să scazi durata medie de la factură la bani, câștigi de două ori: nu mai ai nevoie de amânarea TVA-ului și ai capital de lucru real, nu doar decalat.
Merită luate în ordinea aceasta. Întâi încerci să încasezi mai repede, apoi optimizezi ce rămâne.
Unde se așază asta în lanț
TVA la încasare atinge capătul drumului de la contract la încasare: momentul în care factura devine document fiscal și veriga 6, în care banii ajung efectiv în cont.
Enlivy ține factura, tranzacția bancară și regulile de taxe în aceeași înregistrare, iar piesele se cumpără separat. Poți începe gratuit.
Un avertisment care contează mai mult aici decât în alte articole: asta nu e consultanță fiscală. Plafoanele s-au schimbat în cursul lui 2026 și se schimbă din nou în 2027. Decizia de a intra în sistem se ia cu contabilul tău, pe cifrele tale.