Concediul medical - ce trebuie să știi

Concediul medical este unul dintre cele mai dese concedii din România, după concediul de odihnă.

Concediul medical reprezintă un drept al angajaților bolnavi sau accidentați și le oferă posibilitatea de a se recupera fără a-și pierde integral venitul lunar. Concediul medical este esențial în cadrul legislației muncii din România și asigură o retribuție parțială sau integrală pentru perioada în care angajatul nu poate să-și îndeplinească munca, din diverse motive legate de sănătatea acestuia.

Rolul fundamental al concediului medical este de a asigura o protecție socială pentru salariații ce se află într-o incapacitate de muncă temporară din cauza unor probleme de sănătate (boală sau accident). Totodată, concediul medical îl ajută și pe angajator, în anumite situații, deoarece îl eliberează de plata salariului angajaților ce se află în astfel de circumstanțe și permite, în unele cazuri, substituirea forței de muncă temporar absente.

Putem spune că în societatea noastră, concediul medical reprezintă un element de siguranță și echitate, ce susține atât aspectele umane, oferind timp pentru recuperare și tratament, cât și aspectele economice, reglementând costurile pentru firme.

Cine beneficiază de concediul medical?

Persoanele care beneficiază de concediul medical, conform OUG 158/2005, sunt următoarele:

Persoane asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale din România, în următoarele condiții:

• Desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau act de detașare ori realizează alte venituri asimilate salariilor
• Beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Alte categorii de persoane care au dreptul la concediu medical sunt:

• Asociați, comanditari sau acționari.
• Membri ai asociației familiale
• Persoane autorizate să desfășoare activități independente.
• Persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații

Tipuri de concedii medicale:

Există mai multe tipuri de concedii medicale, printre care:

• pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii;
• pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
• pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice;
• pentru maternitate;
• pentru îngrijirea copilului bolnav;
• de risc maternal.

De unde se eliberează concediul medical?

Certificatul pentru concediu medical poate fi eliberat de:

• medicul de familie, care poate acorda între 1 și 14 zile de concediu medical, în mai multe etape;
• medicul primar sau specialist dintr-un ambulatoriu de specialitate sau dintr-un spital, care poate acorda sau prelungi concediul medical în etape succesive. Acesta poate acorda prelungiri de până la 90 de zile calendaristice pe parcursul unui an;
• medicul cu autorizație de practică valabilă, care are în îngrijire sau monitorizează pacientul și are încheiată o convenție cu casa de asigurări de sănătate.

Câte zile de concediu medical poate să-și ia un salariat?

• Medicul de familie poate acorda maxim 30 de zile calendaristice de concediu medical pe an, dintre care maxim 10 zile calendaristice consecutive
• Dacă se trece de 30 de zile calendaristice de concediu medical pe an, eliberate de medicul de familie, pentru alte probleme de sănătate este nevoie de medicul primar sau specialist dintr-un ambulatoriu sau spital, care poate acorda până la 90 de zile calendaristice de concediu medical (în total)
• În cazul în care este nevoie de mai multe zile de concediu medical, perioada maximă admisă este de 183 de zile pentru aceeași afecțiune, iar după 90 de zile concediul poate fi prelungit doar cu avizul unui medic expert al asigurărilor sociale.

Ce se întâmplă dacă ai nevoie de concediu medical când ești în concediu de odihnă?

• Concediul medical întrerupe concediul de odihnă. Același lucru este valabil și dacă te afli în perioada de preaviz, care se va prelungi.
• Perioada de concediu medical constituie vechime în muncă, iar toate zilele în care ești în concediu medical reprezintă stagiu de cotizare.

Regulile diferă destul de mult de la un tip de concediu la altul, mai ales la cine plătește și cât. Le-am pus pe toate față în față, de la cel de odihnă până la cel fără plată.

Cine plătește indemnizația de concediu medical?

Primele 5 zile calendaristice de concediu medical sunt mereu suportate de către angajator. Începând cu a 6-a zi, indemnizația pe care o primești va fi suportată de către casa de asigurări (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, FNUASS).

Există anumite situații când indemnizația este plătită integral de către FNUASS:

• indemnizația de maternitate
• indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav
• indemnizația de risc maternal
• indemnizația pentru reducerea timpului de muncă
• indemnizația pentru carantină
• indemnizația pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice în vârstă de peste 18 ani.

Cum se calculează indemnizația de concediu medical?

Pentru calcularea indemnizației de concediu medical se iau în considerare media veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni și codul de diagnostic de pe certificatul de concediu medical. Iată detalii despre codurile de diagnostic:

În conformitate cu diagnosticul indicat de medic pe certificatul de concediu medical, se va acorda un procent specific din salariul brut. Mai jos sunt prezentate codurile de diagnostic existente și procentul de plată pentru fiecare diagnostic:

• 01 - Boală obișnuită - 75%
• 02* - Accident în timpul deplasării la/de la locul de muncă - 100%/80%
• 03* - Accident de muncă - 100%/80%
• 04* - Boală profesională - 100%/80%
• 05 - Boală infectocontagioasă din grupa A - 100%
• 06 - Urgență medico-chirurgicală - 100%
• 07 - Carantină - 75%
• 08 - Sarcină și lăuzie - 85%
• 09 - Îngrijire copil bolnav în vârstă de până la șapte ani sau copil cu handicap pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani - 85%
• 10 - Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru - Fără a depăși 25% din baza de calcul
• 11 - Trecerea temporară în altă muncă - Fără a depăși 25% din baza de calcul
• 12 - Tuberculoză - 100%
• 13 - Boală cardiovasculară - 75%
• 14 - Neoplazii, SIDA - 100%
• 15 - Risc maternal - 75%