Ce trebuie să știi despre tipurile de concedii

Concediul nu înseamnă doar vacanță: legea din România prevede mai multe tipuri de concediu, iar cel de odihnă e numai unul dintre ele. E bine să le cunoști pe toate: ce tipuri există, ce condiții trebuie îndeplinite pentru fiecare și cum se plătesc.

Mai jos găsești, pentru fiecare tip de concediu din România, principalele reguli și câteva detalii utile.

Câte tipuri de concedii există?

Un salariat cu contract individual de muncă poate beneficia de 15 tipuri de concediu:

• Concediul de odihnă
• Concediul medical
• Concediul fără plată
• Concediul pentru formare profesională
• Concediul medical pentru accident de muncă sau boală profesională
• Concediul medical pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice
• Concediul de risc maternal
• Concediul de maternitate
• Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav
• Concediul paternal
• Concediul pentru evenimente deosebite
• Concediul pentru carantină
• Concediul pentru îngrijirea copilului cu dizabilități
• Concediul de acomodare
• Concediul de îngrijitor

Concediul de odihnă

Concediul de odihnă nu e doar o pauză, ci un drept al fiecărui angajat din România, și e cel mai des întâlnit tip de concediu. Potrivit legii, angajații cu contract de muncă au dreptul la cel puțin 20 de zile de concediu de odihnă pe an, adică aproximativ 1,7 zile pe lună.

Informații esențiale:

• legea prevede cel puțin 20 de zile de concediu de odihnă pe an;
• majoritatea companiilor oferă mai mult de 20 de zile, ca un bonus sau un beneficiu pentru angajați. În unele firme, în funcție de vechime, numărul zilelor de concediu de odihnă poate trece de 25-30 pe an sau chiar mai mult;
• concediul de odihnă e trecut în contractul de muncă și de multe ori îl poți negocia la angajare;
• concediul de odihnă e plătit: angajatorul îți plătește zilele de concediu ca și cum ai fi lucrat;
• dacă pleci dintr-o firmă fără să-ți fi luat zilele de concediu, angajatorul trebuie să ți le plătească, conform contractului de muncă.

Concediul medical

Concediul medical e unul dintre cele mai frecvente motive de absență de la muncă și îi ajută pe cei care au probleme de sănătate. Ordonanța de Urgență nr. 158/2005 stabilește regulile pentru acest tip de concediu și împarte concediile medicale în mai multe categorii:

• Concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă: se acordă pentru boli obișnuite sau pentru accidente petrecute în afara locului de muncă.
• Concedii medicale pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă: se acordă în situațiile cauzate de accidente de muncă sau de boli profesionale.
• Concedii medicale de maternitate: se acordă femeilor însărcinate, pentru perioada de dinainte și de după naștere.
• Concedii medicale pentru îngrijirea copilului bolnav: se acordă părinților care au grijă de un copil bolnav.
• Concedii medicale de risc maternal: se acordă femeilor însărcinate care lucrează într-un mediu cu riscuri pentru sănătatea lor sau pentru sarcină.

Informații esențiale:

• Pe durata concediului medical, salariatul primește o indemnizație care reprezintă de obicei între 75% și 100% din salariu.
• Primele 5 zile calendaristice de concediu medical sunt plătite de angajator, iar restul, de stat.
• Medicul de familie poate acorda cel mult 30 de zile calendaristice de concediu medical pe an, dintre care cel mult 10 zile consecutive.
• Dacă e nevoie de mai mult de 30 de zile calendaristice, concediul medical trebuie eliberat de un medic specialist.

Concediul fără plată

Un alt tip de concediu de care pot beneficia angajații din România este concediul fără plată.

Cum îi spune și numele, cine își ia acest concediu nu primește salariu pe durata lui. Concediul fără plată e reglementat de articolul 153 din Codul Muncii.

În concediul fără plată, angajatul își întrerupe munca pentru o perioadă stabilită și nu e plătit pentru ea. În acest timp, contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părților.

Concediul pentru formare profesională

Concediul pentru formare profesională e mai rar întâlnit. E reglementat de articolul 154 din Codul Muncii și se poate acorda angajaților care au nevoie de timp pentru cursuri de formare profesională.

Ce trebuie să știi:

• De obicei, concediul pentru formare profesională e fără plată;
• E un drept al fiecărui angajat. Îl folosesc mai ales tinerii care încă studiază, pentru examene, pentru susținerea lucrării de licență și altele;
• Se acordă pe baza unei cereri.

Cum se poate face formarea profesională?

• Cursuri organizate de angajator sau de furnizori de servicii de formare profesională;
• Stagii de practică și de specializare, în țară sau în străinătate;
• Stagii de adaptare profesională la cerințele postului și ale locului de muncă;
• Programe de ucenicie la locul de muncă;
• Alte forme de pregătire, stabilite între angajat și angajator.

Concediul medical pentru accident de muncă sau boală profesională

Acest concediu se acordă pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv în situațiile care rezultă din accidente de muncă sau boli profesionale.

Boala profesională

• e o afecțiune produsă direct de practicarea unei meserii sau profesii, adesea din cauza unor factori nocivi de la locul de muncă. Tot aici intră și afecțiunile cauzate de suprasolicitarea unor organe sau sisteme ale organismului în timpul muncii.

Accidentul de muncă

• e vătămarea corpului sau intoxicația acută profesională care au loc în timpul muncii sau în îndeplinirea sarcinilor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile, invaliditate sau deces.

Ce se întâmplă în cazul unui accident de muncă?

Accidentele de muncă trebuie cercetate de angajator și/sau de diferite autorități:

• dacă accidentul produce incapacitate temporară de muncă, îl cercetează angajatorul; evenimentele care produc invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidentele colective sau cele cu persoane dispărute le cercetează inspectoratele teritoriale de muncă;
• Inspecția Muncii are obligația să cerceteze accidentele colective, cum ar fi avariile sau exploziile;
• suspiciunile de boală profesională pot fi anchetate de specialiști din sănătatea publică teritorială.

După ce află de accident, angajatorul trebuie să anunțe CNPP (Casa Națională de Pensii Publice), care verifică documentele. Anunțul îl pot face și asiguratul sau familia lui, dacă accidentul de muncă a avut consecințe fatale pentru asigurat. Ca să stabilească dacă accidentul care a dus la incapacitate temporară de muncă e unul de muncă, CNPP poate, în funcție de situație, să supravegheze direct cercetarea accidentului, să facă o anchetă proprie sau să analizeze dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului.

Concediul medical pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice

Acest concediu poate fi acordat persoanelor care au în grijă pacienți cu afecțiuni oncologice, conform Legii 24/2022.

Informații utile:

• Persoana beneficiară, cu acordul pacientului, îl însoțește pe acesta la intervenții chirurgicale și la tratamentele prescrise de medicul specialist.
• Persoana beneficiară trebuie să aibă un stagiu de cotizare de cel puțin șase luni în ultimele 12 luni.
• Indemnizația brută lunară pentru acest concediu este de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni care formează stagiul de cotizare.
• Indemnizația este plătită integral de FNUASS.
• Concediul durează cel mult 45 de zile calendaristice pe an pentru un pacient oncologic.

Atât angajatul, cât și pacientul oncologic pe care îl îngrijește au dreptul la o evaluare psihologică clinică pe an și la cel puțin cinci ședințe de consiliere psihologică clinică pe an, plătite de la bugetul de stat. Aceste drepturi se aplică la un an de la publicarea legii în Monitorul Oficial, adică începând cu 16 februarie 2023.

Concediul de risc maternal

Concediul de risc maternal protejează sănătatea și siguranța salariatei însărcinate și este reglementat de OUG nr. 96/2003.

Când angajata face activități care prezintă riscuri pentru sănătatea ei, pentru sarcină sau pentru alăptare, poate beneficia de concediu de risc maternal, în anumite condiții prevăzute de lege.

Ce trebuie să știi:

• Poate fi acordat înainte de cererea pentru concediul de maternitate sau după întoarcerea din concediul postnatal, dacă nu s-au cerut concediul și indemnizația pentru îngrijirea copilului până la 2 ani (3 ani, în cazul copilului cu handicap);
• Durează cel mult 120 de zile calendaristice;
• Poate fi acordat integral sau fracționat;
• Îl aprobă medicul de familie sau medicul specialist;
• Indemnizația e plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat și reprezintă 75% din baza de calcul;
• Pe durata concediului de risc maternal, angajatorul nu poate desface contractul de muncă al salariatei.

Concediul de maternitate

Concediul de maternitate, prevăzut de articolul 50 din Codul Muncii (vezi și OUG nr. 158/2005), este concediul la care are dreptul salariata gravidă. Se împarte în concediu prenatal și concediu postnatal și durează în total 126 de zile calendaristice.

Ce trebuie să știi:

• Indemnizația de maternitate este de 85% din media veniturilor brute din ultimele 6 luni ale stagiului de cotizare, dar nu mai mult de 12 salarii minime brute pe țară;
• Indemnizația e plătită integral de FNUASS;
• Pentru acest concediu trebuie îndeplinite câteva condiții: stagiul minim de cotizare (6 luni în ultimele 12 luni), domiciliul în România și un certificat medical;
• Perioadele de concediu prenatal și postnatal pot fi ajustate, cu acordul medicului.

Au aceleași drepturi și femeile care și-au pierdut calitatea de asigurat din motive care nu le pot fi imputate și care nasc în cel mult 9 luni de la pierderea ei. În acest caz, indemnizația de maternitate se calculează pe baza mediei veniturilor lunare pe care s-a calculat contribuția asiguratorie pentru muncă, în ultimele 6 luni dinaintea pierderii calității de asigurat.

Concediul paternal

Concediul paternal se acordă taților, indiferent dacă copilul este născut din căsătorie, din afara ei sau este adoptat.

Concediul paternal durează 5 zile lucrătoare, dar dacă tatăl face un curs de puericultură, numărul de zile crește la 15 zile calendaristice.

• Tatăl depune o cerere, împreună cu certificatul de naștere al copilului, din care trebuie să reiasă că el este tatăl;
• Indemnizația se plătește din fondul de salarii al angajatorului.

Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav

Legislația din România prevede și concediul pentru îngrijirea copilului bolnav. Când copilul se îmbolnăvește, părinții au dreptul la concediu medical ca să stea lângă el.

Ce trebuie să știi despre acest tip de concediu:

• se acordă pentru îngrijirea copilului bolnav de până la 7 ani sau a copilului cu handicap, până la 18 ani;
• oricare dintre părinți poate beneficia, dar nu amândoi deodată;
• părintele trebuie să aibă un stagiu de cotizare de cel puțin șase luni;
• pe lângă părinți, pot beneficia de acest concediu și tutorii și asigurații care au copii în plasament;
• se acordă pentru cel mult 45 de zile calendaristice pentru un copil, dar există și excepții de la această regulă, în funcție de starea de sănătate a copilului;
• indemnizația este de 85% din baza de calcul și o plătește FNUASS.

Concediul pentru îngrijirea copilului cu dizabilități

Seamănă cu concediul pentru îngrijirea copilului bolnav:

• părintele poate beneficia de el până când copilul împlinește 18 ani.

Concediul pentru carantină

Concediul pentru carantină se acordă persoanelor asigurate cărora li se interzice să-și continue activitatea din cauza suspiciunii unei boli contagioase.

• se eliberează de medicul curant, pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică;
• indemnizația este de 75%, iar în cazul COVID-19, de 100%;
• este plătit integral de FNUASS;
• nu se cumulează cu durata concediilor medicale.

Concediul pentru evenimente deosebite

Concediul pentru evenimente deosebite e prevăzut de Codul Muncii și îi dă salariatului zile libere în următoarele situații:

• căsătoria salariatului: 5 zile;
• căsătoria unui copil: 2 zile;
• nașterea unui copil: 5 zile;
• decesul soțului, al unui copil, al părinților sau al socrilor: 3 zile;
• decesul bunicilor, al fraților sau al surorilor: 1 zi;
• pentru donatorii de sânge: 1 zi.

Pe durata concediului pentru evenimente deosebite, salariul este plătit de angajator.

Concediul de acomodare

Concediul de acomodare se acordă părinților care adoptă un copil și poate dura cel mult un an.

Ce trebuie să știi:

• poate beneficia de el oricare dintre cei doi soți;
• este plătit și se consideră vechime în muncă.

Concediul de îngrijitor

Concediul de îngrijitor e un tip nou de concediu, reglementat de Legea nr. 283 din 2022. Angajatorul îl poate acorda salariatului care trebuie să îngrijească sau să sprijine o rudă ori o persoană din aceeași gospodărie care are nevoie de asistență din cauza unei probleme medicale grave.

• durează cel mult 5 zile calendaristice pe an;
• cât timp e în acest concediu, salariatul nu poate fi concediat.