Regula celor două pizza este o strategie folosită cu succes de către Amazon și ne ajută să determinăm care este numărul optim de persoane ce trebuie invitate la o întâlnire. Conform regulii celor două pizza, fiecare întâlnire de afaceri ar trebui să fie suficient de mică încât toate persoanele care participă să poată fi hrănite cu doar două pizza.
Cine a inventat regula celor două pizza?
Regula celor două pizza este frecvent atribuită lui Jeff Bezos, fondatorul și CEO-ul Amazon.
Când Amazon era un mic startup, se spune că Bezos a folosit întâlnirile „cu două pizza” și echipele mici de proiect pentru a promova un mediu de lucru descentralizat și creativ.
Cât de mare este o echipă „cu două pizza”?
Hai să încercăm să înțelegem conceptul de bază al regulii celor două pizza: câte persoane hrănesc două pizza?
O pizza medie are opt felii și poate hrăni două până la patru persoane. O pizza mare, cu diametrul de 35 cm, poate hrăni trei până la șase persoane. Așadar, două pizza mari ar trebui să hrănească confortabil șase până la zece persoane. Asta este regula celor două pizza. Teoretic, această regulă sugerează că o întâlnire de afaceri importantă nu ar trebui să aibă mai mult de zece participanți.
Sunt echipele mai mici mai eficiente?
De-a lungul anilor, Jeff Bezos a venit cu multe idei inedite în ceea ce privește modul în care vede el afacerile în general.
Acesta a afirmat de multe ori că comunicarea este groaznică:
„Comunicarea este un semn de disfuncționalitate. Înseamnă că oamenii nu lucrează împreună într-un mod strâns și organic. Ar trebui să încercăm să găsim o modalitate ca echipele să comunice mai puțin între ele, nu mai mult.” - Jeff Bezos, CEO Amazon
Bezos a urmat conceptul său de corporație descentralizată și decuplată, în care grupurile mici puteau crea și testa viziunile lor independent de restul companiei.
El a creat conceptul de „echipă cu două pizza”: dacă nu poți hrăni o echipă cu două pizza, e prea mare.
Explicația din spatele acestui lucru este destul de simplă. Bezos crede că indiferent cât de mult crește o companie, dacă nu poți hrăni o echipă cu două pizza, e prea mare. Mai multe persoane înseamnă mai multe lucruri: mai multă coordonare, birocrație și agitație. Performanța individuală scade, iar oamenii își pierd interesul.
Este regula celor două pizza precisă?
Există mai multe „legături” care conectează membrii în fiecare grup. Într-un interviu pentru Harvard Business Review, psihologul organizațional J. Richard Hackman a folosit termenul „legături” pentru a caracteriza conexiunea socială a membrilor unui grup.
Cu cât sunt mai multe conexiuni între membrii grupului, cu atât este mai mare riscul de a fi împiedicat de bariere sociale și politice în calea producției și eficacității maxime. Hackman a dezvăluit ulterior propria abordare a dimensiunii întâlnirilor, afirmând: „regula mea de bază este să nu ajung la două cifre” (la fel ca regula celor două pizza a lui Jeff Bezos).
Acest lucru înseamnă că un startup cu trei persoane trebuie să mențină trei legături. Dublarea mărimii echipei ar duce la o creștere de cinci ori a numărului de legături, ajungând la 15. O echipă mai mare, de 12 persoane, ar trebui să ia în considerare 66 de legături. Numărul de legături crește la 1225 pentru un grup de 50.
Cu cât ai mai multe legături de menținut, cu atât este mai probabil să apară management necorespunzător, interpretări greșite și neînțelegeri. Timpul și efortul necesare pentru a ține pe toată lumea pe aceeași lungime de undă devin rapid o provocare. Stilul de management trebuie mereu actualizat în funcție de nevoile afacerii și trebuie evitată crearea prea multor legături: acest lucru va oferi angajaților mai multă autonomie în luarea deciziilor.
Scalarea echipelor
Există multe date care susțin conceptul că dimensiunea grupului influențează semnificativ productivitatea. Un grup de profesori dintr-o școală de afaceri a testat „eroarea creșterii echipei” acum câțiva ani, cerând grupurilor de două și patru persoane să creeze o figură Lego. În medie, echipele de două persoane au finalizat sarcina în 36 de minute, în timp ce echipele de trei persoane au avut nevoie de 52 de minute. Atunci când s-a adăugat încă un membru la echipă, productivitatea a scăzut cu aproximativ 50%.
Adăugarea mai multor persoane la o problemă este una dintre cele mai obișnuite capcane de productivitate, și nu doar pentru că necesită eforturi mai mari de coordonare. Potrivit cercetărilor, odată cu creșterea dimensiunii unui grup, membrii individuali devin mai puțin eficienți.
Experimentul funiei (sau al lenei sociale) al lui Ringelmann a fost unul dintre primele care au testat acest fenomen. În 1913, Maximilien Ringelmann, un profesor francez de inginerie agricolă, i-a provocat pe voluntari să tragă cât de tare puteau de o funie. A descoperit că atunci când o singură persoană trăgea de coardă, dădea tot ce putea, dar când erau adăugate mai multe persoane, efortul individual scădea.
Deși fiecare membru nou crește producția totală a echipei, o face într-un ritm care scade rapid. Cu alte cuvinte, dacă ești al patrulea membru al unei echipe, ai mai multe șanse să ai un impact mai mare asupra productivității sale decât dacă ești al zecelea.
Atunci când membrii unei echipe nu se implică la fel de mult, dinamica întregului grup se transformă. Proiectele devin mai puțin eficiente, responsabilitățile se dezechilibrează, iar ceilalți angajați ajung suprasolicitați și nemulțumiți. Productivitatea generală a echipei va scădea și, de asemenea, performanța nu va fi optimă. Prin urmare, putem spune că regula celor două pizza este adevărată și că echipele mai mici sunt mai eficiente.
