Capcanele Micromanagementului

Crearea propriului tău stil de management poate dura ceva timp și experiență. În acest articol, vom analiza cu atenție capcanele micromanagementului și de ce ar trebui să iei în considerare mai degrabă practica macromanagementului.

Unii manageri tind să supravegheze fiecare detaliu al echipei lor, în timp ce alții optează pentru o abordare opusă. O atitudine mai relaxată poate fi mai eficientă și îți poate ajuta echipa să se dezvolte mai bine, luând mai multe decizii pe cale autonomă.

Ce vei descoperi în acest articol:

• Ce este micromanagementul?
• Capcanele micromanagementului
• Cum sa te oprești din a micromanageria

Ce este micromanagementul?

Micromanagementul este un stil de conducere orientat spre monitorizarea extremă și controlul riguros al activităților și procedurilor angajaților. Micromanagerii tind să restricționeze luarea deciziilor de către subordonații lor și să se preocupe excesiv de colectarea de informații.

Acesta poate fi înțeles și ca fiind total opusul încredințării libertății membrilor echipei și a credinței în potențialul lor.

Supravegherea excesivă a angajaților poate părea o idee bună pentru a te asigura că îți îndeplinesc sarcinile așa cum dorești, și aceasta ar putea fi realizabilă pe termen scurt.

Este micromanagementul o formă de a teroriza angajații? Nu putem afirma acest lucru cu certitudine, dar angajații ar putea să-l considere drept un semn de hărțuire, deoarece afectează moralul și motivația lor. Desigur, în unele cazuri, este necesar și poate promova eficiența. Un micromanager are încredere redusă în membrii echipei sale și nu se bazează pe faptul că aceștia pot realiza lucrurile în felul lor propriu.

Micromanagerii pot sfârși prin a controla, ceea ce, în mod obișnuit, duce la situații de muncă stresante. Desigur, acest lucru lasă puțin loc pentru ca angajații să fie inovatori, să rezolve probleme sau să aibă încredere în munca lor.

De ce recurg oamenii la micromanagement?

Oamenii pot recurge la micromanagement din diverse motive, inclusiv frica de a pierde controlul, lipsa experienței sau nesiguranța în calitate de manager și lipsa unor oameni experimentați în echipa lor.

Iată câteva motive din spatele micromanagementului:

• Lipsa experienței în conducere
• Dorința excesivă de control
• Frica că autoritatea și controlul asupra proiectelor se pierd
• Lipsa încrederii în capacitățile subordonaților
• Frica că echipa nu poate obține „rezultatele corecte” luând propriile decizii

Capcanele micromanagementului – ce trebuie luat în considerare:

Atunci când practici micromanagementul, transmiți angajaților că nu ai încredere în abilitatea lor de a lucra independent. Micromanagementul fi adecvat în anumite situații, de exemplu, în cazul unei persoane neexperimentate sau în cazul procedurilor mai sensibile. Cu toate acestea, există alte modalități de a învăța oamenii abilitățile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile; micromanagementul toxic este cel care determină angajații să se dezamăgească de management, creând anxietate la locul de muncă și subminând încrederea în conducere.

Să analizăm mai detaliat capcanele micromanagementului:

Limitează creativitatea și motivația.

Angajații creativi aduc valoare și perspicacitate suplimentară la locul de muncă. De obicei, companiile caută persoane creative care pot gândi în afara tiparelor.

În loc să micromanagezi, amintește-ți că angajații doresc ca supervizorii lor să aibă mai multă încredere în ei și să-i lase să-și rezolve singuri problemele. Ei doresc să lucreze într-un mediu care îi încurajează să fie creativi și să aprecieze gândirea neconvențională. Cu toate acestea, micromanagementul poate ucide în mod permanent creativitatea echipei tale.

Motivația angajaților poate suferi din cauza lipsei de autonomie. Mai multă autonomie duce la o claritate mai bună a rolului, dedicație, aliniere și flexibilitate îmbunătățite.

Afectează numărul demisiilor.

Adesea, micromanagementul este unul dintre cauzele pe care angajații le iau în considerare atunci când pleacă dintr-o companie. Adesea, frustrarea, adusă de lipsa de autonomie duce la demisii.

Conform acestui sondaj, aproximativ 69% dintre angajați ar lua în considerare schimbarea locului de muncă din cauza micromanagementului.

Micromanagementul poate duce la o implicare mai scăzută a angajaților. Una dintre cele mai critice caracteristici ale echipelor cu implicare mare este autonomia lor. Prin urmare, excesul de micromanagement poate reduce retenția și implicarea.

Nu vezi imaginea de ansamblu. 

Unul dintre cele mai obișnuite erori pe care managerii le fac este concentrarea excesivă asupra unor sarcini specifice, ceea ce îi poate face să-și piardă din vedere imaginea de ansamblu. Acest lucru poate fi problematic pentru o companie, deoarece rolul managerilor este de a se asigura că fiecare proiect contribuie la planul general.

Managerii se simt obligați să monitorizeze fiecare procedură, dar tind să neglijeze adesea deciziile strategice . Pe termen lung, această tendință poate duce la dezechilibre semnificative la locul de muncă.

Afectează performanța.

Angajații care sunt supravegheați excesiv vor simți că sunt examinați în exces. Acest lucru îi va determina să pună la îndoială fiecare decizie pe care o iau și să devină nesiguri cu privire la capacitățile lor. Lipsa de autonomie va avea, cu siguranță, un impact asupra performanței la locul de muncă pe termen lung.

Diminuează moralul angajaților.

Unul dintre cele mai dăunătoare aspecte ale micromanagementului este impactul său asupra moralului. Micromanagementul comunică faptul că nu ai încredere în subordonații tăi pentru a-și face treaba, ceea ce reduce angajamentul și frecvent diminuează încrederea. De asemenea, crește stresul – unul dintre efectele psihologice ale micromanagementului.

Cum identifici un micromanager?

Iată câteva exemple de practici de micromanagement:

• Angajații așteaptă instrucțiuni despre cum să efectueze anumite sarcini;
• Nu se delegă suficient de multă muncă;
• Se enervează atunci când se iau decizii autonom, fără aportul lor;
• Insistă asupra documentării tuturor procedurilor de lucru;
• Fiecare angajat trebuie să prezinte rapoarte săptămânale și lunare de activitate;
• Totul este măsurat și monitorizat;
• Deciziile autonome sunt descurajate;
• Solicită actualizări frecvente;
• Rareori sunt mulțumiți de rezultate;

Cum te oprești din a micromanageria?

Micromanagementul descurajează angajații și creează un mediu de lucru stresant. De asemenea, face munca ta mult mai dificilă. Uneori, chiar tu poți simți stresul de a ține pasul cu toate informațiile și actualizările privind fiecare membru al echipei, ceea ce poate afecta propria ta performanță.

Cere feedback

Organizează o întâlnire cu echipa ta și discută despre modul în care ar dori să fie manageriați. Solicită feedback – ești prea concentrat pe detalii mici? Există sarcini pe care le monitorizezi excesiv și care creează stres? Fii deschis și ascultă echipa.

Ai încredere în echipa ta

Începe să delegi mai multe sarcini echipei tale și lasă-i să le rezolve independent. Dacă îți cer ajutor, îndrumă-i, dar învață să ai încredere în luarea deciziilor de către ei, chiar dacă uneori rezultatele nu corespund așteptărilor tale.

Nu-ți fie teamă de eșec.

Micromanagementul este adesea motivat de perfecționism. Dacă vrei ca echipa ta să se dezvolte și să prospere, trebuie să le acorzi libertate. Permite echipei tale să eșueze și să împărtășească liber lecțiile învățate. Echipa ta va atinge succesul mult mai rapid dacă adoptați o mentalitate orientată spre învățare din eșecuri. Rolul tău este să acționezi ca un mentor.

Angajează oamenii potriviți.

Dacă simți că unii dintre angajații tăi nu pot realiza lucrurile așa cum dorești, revizuiește procesul de recrutare. Asigură-te că angajezi persoana potrivită pentru locul de muncă potrivit. Iată câteva sfaturi despre cum să îmbunătățești procesul de recrutare.

Acordă mai multe responsabilitate angajaților.

Începe să oferi mai multă responsabilitate echipei tale. Cu timpul, acest lucru va duce la formarea unei echipe închegate și inovatoare.