Trăsăturile de Personalitate Big Five

Big Five este un set de cinci trăsături de personalitate, dezvoltat începând cu anii ’80, care pot oferi o perspectivă asupra modului în care o persoană se comportă, gândește și abordează situațiile de viață.

Articolul inițial a apărut pe enlivy.com.

Cele 5 Trasături de Personalitate Big Five

În testul Big Five, fiecare trăsătură este evaluată pe o scară de la 0 la 100, cu media fiind la 50. Aceste trăsături sunt cunoscute și sub acronimele CANOE sau OCEAN.

De exemplu, dacă cineva are un scor de 80 la trăsătura „agreabilitate”, acest lucru sugerează că acea persoană are o înclinație mai mare decât media spre comunitate și simpatie față de ceilalți. În schimb, un scor de 5 indică exact opusul.

Este important de reținut că trăsăturile Big Five sunt doar o unealtă pentru a înțelege mai bine cine este o persoană. De exemplu, obținerea unui scor de 99 la sută la trăsătura „agreabilitate” nu înseamnă neapărat că acea persoană este cea mai amabilă din lume. Este important să evaluăm trăsăturile în contextul individual și să le folosim cu discernământ în procesul de cunoaștere a celor din jurul nostru.

Conștiinciozitatea

Persoanele care obțin scoruri ridicate la conștiinciozitate sunt organizați, disciplinați, atenți la detalii, gânditori și atenți, cu un control adecvat al impulsurilor, ceea ce le permite să finalizeze sarcinile și să își atingă obiectivele. Fiind dornici să își îndeplinească datoria, aceștia planifică, iau în considerare modul în care comportamentul lor afectează pe ceilalți și sunt conștienți de termenele limită.

Cei care obțin scoruri scăzute la conștiinciozitate pot avea probleme cu controlul impulsurilor, ceea ce duce la dificultăți în finalizarea sarcinilor și îndeplinirea obiectivelor, fiind adesea ghidați de impulsuri. Această tendință, combinată cu comportamentul lor neglijent, poate duce la haos în anumite situații.

Conștiinciozitatea este una dintre cele mai relevante trăsături, deoarece cei cu scoruri scăzute necesită de obicei supervizare constantă, în timp ce cei cu scoruri ridicate pot fi macromanageriați cu ușurință.

Agreabilitatea

Această dimensiune a personalității se axează pe încredere, altruism, bunătate, afecțiune și alte comportamente prosociale.

Cei cu scoruri mari la agreabilitate sunt de obicei cooperanți, sensibili la nevoile celorlalți, cu un suflet blând, încrezători și apreciați. Oamenii îi consideră de încredere și altruisti.

În schimb, cei cu scoruri mici la agreabilitate sunt adesea competitivi și uneori chiar manipulativi. Pot fi percepuți ca fiind suspicioși, manipulatori și ne-cooperanți, ceea ce îi face mai puțin populari și de încredere.

Această trăsătură poate fi una dintre cele mai delicate, deoarece cei cu scoruri mari se vor integra mai bine în companie, dar ar putea lipsi factorul competitiv pentru a depăși limitele și a atinge obiectivele companiei. În general, cei cu scoruri mici își urmăresc propriile ambiții, iar atunci când acestea se aliniază cu creșterea pe termen lung a companiei, pot oferi rezultate excelente. Dar, dacă există conflicte, se poate ajunge într-o situație confuză.

Neuroticism

Neuroticismul descrie stabilitatea emoțională generală a unei persoane prin felul în care aceasta percepe lumea. Se ia în considerare cât de probabil este ca o persoană să interpreteze evenimentele ca fiind amenințătoare sau provocatoare, cu o tendință de a cataloga experiențele noi cu emoții negative.

Cei care obțin un scor mare la neuroticism sunt considerați capricioși și iritabili; se simt anxioși, nesiguri și plini de autocompătimire, ceea ce duce la probleme de încredere în sine și tristețe excesivă.

Cei care obțin un scor mic la neuroticism sunt mai susceptibili să fie liniștiți, siguri pe sine și mulțumiți de sine, cu o încredere ridicată în sine și cu o rezistență crescută în fața provocărilor sau sarcinilor complexe.

Persoanele cu un scor mare de neuroticism sunt vulnerabile la tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia. Cei cu scoruri mari la neuroticism și conștiinciozitate pot simți oboseală, deoarece se află mereu într-o luptă fără sfârșit cu ei înșiși. Această situație yin-yang este ideală pentru echilibrarea vieții individuale, deoarece obținerea unui scor scăzut la ambele trăsături ar putea duce la o persoană care nu poate fi motivată decât de plăcerile de scurtă durată.

Deschiderea

Această trăsătură de personalitate se referă la caracteristici precum imaginația și perspicacitatea.

Cei care obțin un scor ridicat la deschidere preferă varietatea, învață lucruri noi, valorează independența, sunt considerați creativi și aventuroși și încearcă mereu lucruri noi, având un domeniu larg de interese.

Cei care obțin un scor scăzut la deschidere preferă rutina, sunt neliniștiți în fața schimbării și se tem de necunoscut; pot avea dificultăți cu gândirea abstractă, deoarece sunt practici prin natura lor.

Extroversiunea

Extroversiunea se referă la nivelul de sociabilitate și energie pe care îl obține cineva din interacțiunea cu ceilalți. Oamenii cu scoruri mari de extroversiune sunt extrovertiți și se simt confortabil în societate, preferând activitățile care implică interacțiunea cu alți oameni. Ei sunt adesea energici și entuziaști, căutând mereu noi oportunități și experiențe interesante.

Pe de altă parte, oamenii cu scoruri scăzute de extroversiune sunt introvertiți și preferă să petreacă timpul singuri sau în compania unui număr mic de persoane apropiate. Ei sunt adesea mai rezervați și reflectivi, căutând să asculte mai mult decât să fie auziți.

Abordare practică

Utilizarea celor Cinci Mari Trăsături de Personalitate (Big Five) vă permite să înțelegeți mai rapid o persoană, permitându-vă să faceți mai multe presupuneri despre aceasta.

Rețineți că comportamentul implică o interacțiune între personalitatea fundamentală a unei persoane și variabilele situaționale. Situația persoanei joacă un rol semnificativ în modul în care aceasta reacționează; acest lucru include contextul evenimentului și ceea ce își petrece timpul pe gânduri.

De exemplu, persoanele sociabile tind să fie vorbărețe. Cu toate acestea, aceste trăsături nu apar întotdeauna. Poate că persoana a avut un eveniment nefericit recent și nu este deschisă să vorbească despre el, ceea ce pune rezistență asupra subiectului și comportament neurotic.

În majoritatea cazurilor, oamenii oferă răspunsuri coerente cu trăsăturile lor de personalitate de bază. Asigurați-vă că aveți o dimensiune de eșantionare adecvată atunci când luați decizii folosind concepte generale; un eveniment care apare o singură dată nu înseamnă că se va întâmpla din nou, cel puțin nu în același mod sau formă.